marți, 16 noiembrie 2010

Interviewing-ul ca sport

      Avand in vedere faptul ca momentan am un job care ma incanta din toate punctele de vedere, nu simt nevoia sa caut altceva in viitorul apropiat. Dar, avand in vedere faptul ca sunt adepta conceptului "nu rata nici o ocazie", de cate ori am fost chemata la un interviu pentru un post cat de cat interesant , m-am prezentat . Am simtit nevoia sa subliniez "post interesant" pentru ca am primit invitatii la interviu pentru : videochat, lupte in miere , tinichigiu auto, electrician- ceea ce demonstreaza ca bugetul alocat departamentului de resurse umane nu e intotdeauna intrebuintat cu folos.
     Pe langa asta, mi se pare mult mai placuta experienta unui interviu atunci cand nu esti presat de nevoia unui job si discutia decurge in asa fel ,incat apuci sa iti studiezi interlocutorii.
     Saptamana aceasta am avut ocazia sa iau parte la doua interviuri de acest gen, si, cum sunt victima preferata a lui Murphy, la unul dintre ele m-am trezit cu doua doamne foarte finute si educate, alunecand discret privirea catre decolteul meu : nasturele de sus de la camasa era deschis. Norocul meu face ca am fost palita de ghinion de atatea ori de-a lungul timpului incat, in situatii penibile, reusesc destul de repede sa imi iau mina de " just smile and wave, smile and wave" , asa ca, fara sa ma agit, m-am indreptat de spate, mi-am inchis nasturele si am continuat discutia ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic.
    Ceea ce ma frapeaza la genul acesta de interviuri este faptul ca , atunci cand vor sa le demonstrezi skill-urile necesare pentru postul scos la concurs, fara exceptie , partenerii de discutie te vor pune sa simulezi o situatie. In teorie, asta e o idee buna, in practica insa, niciodata situatia nu va fi asemanatoare cu cea de la interviu. Si ca sa intelegeti la ce ma refer, va dau exemplul unui interviu pentru postul de reprezentant vanzari, in care interlocutorul meu mi-a cerut sa ii vand pixul de pe masa. Din experienta pot sa spun ca niciodata un client nu va veni cu un produs si va spune :" vinde-mi chestia asta". Fie l-a luat din raft si l-a adus , ceea ce inseamna ca ii trebuie, indiferent de conditii, dar vrea totusi o negociere cinstita, fie, in cazul vanzarilor prin telefon, asteapta sa il suni tu , sa presupui ca vrea un produs pe care il vinzi, si apoi sa il convingi si pe el ca vrea. Dar absolut niciodata nu va veni sa iti ceara sa ii vinzi un produs de care nu are nevoie.
      Apoi argumentele: "pixul asta e portocaliu/dar eu vreau verde; avem si verzi/dar eu vreau cu mina groasa; avem si cu mina groasa/da dar vreau sistem clic clac"etc. m-au facut intr-un final sa ma enervez si sa intreb " Poate nu doriti sa cumparati un pix. Va intereseaza cumva un creion?". Sa fim seriosi, nu incerc sa vand unui copil de 6 ani care vrea sa imi faca doar in ciuda. Vand unui om care are o anumita nevoie, vrea un anumit produs si iti spune clar de la inceput ce vrea. Oamenii care cumpara de obicei n-au timp sa iti testeze abilitatile de vanzare si sa ceara exact ceea ce nu le oferi tu . They just don't.
      Per total genul asta de experiente sunt foarte utile si uneori foarte amuzante. Utile pentru ca te pregatesc temeinic pentru interviurile viitoare ,pentru ca inveti sa iti controlezi emotiile, pentru ca stii la ce intrebari sa te astepti si cum sa detectezi capcanele pe care ti le intind reprezentantii departamentului de resurse umane. Si amuzante pentru ca , daca il ai mereu pe Murphy cu tine, inveti sa te amuzi pe seama ta si sa treci peste momentele penibile mult mai usor- lucru apreciat de angajatori.

      
    

duminică, 3 octombrie 2010

Azi mi-a curs o lacrima...

       Am vazut in seara asta un reportaj care mi-a smuls o lacrima. De bucurie, oarecum.
       Ca sa vezi tragedie, palatele cu turnulete ale tiganilor,da da , alea delicate si elegante , cer o gramada de bani pentru a fi intretinute. Ca vorba aia, covorul de 4x4 metri cu Rapirea din Serai nu se curata singur, zugraveala pentru 15 camere costa o caruta de bani etc. Si ce sa vezi matale, alta tragedie, tiganii nu mai au bani sa le intretina. Si apare un tigan ( da, ma repet, sunt tigani nu Rromi, nu am gresit exprimarea, si etnia lor nu are nimic de a face in acest caz cu apelativul folosit) care sustine sus si tare ca a venit criza(pe bune?,unde unde???), si asta din cauza ca, citez : " S-a furat mult din tara asta, si nu mai e materiale". Pai futu-ti mortii matii, din ce ti-ai construit ma palatul ala? Nu din materiale furate de pe santiere? Nu din lemn din padurile noastre? Nu din banii facuti din fier vechi furat, sine de tren furate,masini furate si vandute etc..? Vrei sa spui ca nu mai ai DE UNDE fura ?
       Si ca sa fie tacamul complet, apare si o piranda , cu glasul sfasiat, si spune ca nu mai sunt bani , ca nu li se ofera locuri de munca . Hait, sa mori tu , fa. Cand AJOFM face cursuri peste cursuri de calificare , cand facultatile pun deoparte locuri bugetate pentru puradeii vostri plecati la sutit BMW-uri in Spania si cand sunteti minoritate privilegiata in acest stat, ciocu' mic!
Si, avand in vedere vorba americanilor , 'karma's a bitch', din cauza 'arhitecturii nonconformiste si a interioarelor din gresie'precum si din cauza faptului ca 'vanzatorii nu sunt de acord cu plata comisionului' agentii imobiliari nu se inghesuie sa le vanda palatele.
Asa ca , din partea mea , un sincer si calduros "Marsh inapoi la coviltir!"

miercuri, 25 august 2010

Seriale care merita vazute


         In ultima vreme am tot suferit din lipsa de filme noi( nu neaparat nou aparute, cat noi pentru mine). Si pentru ca m-am tot plans ca nu imi ajung cele 1-2 titluri pe saptamana, mi s-a recomandat sa ma apuc de seriale.
         Din recomandare in recomandare am ajuns la o lista de seriale mai mult sau mai putin pe gustul meu, insa in mod cert fiecare dintre ele e pe gustul cuiva. In speranta de a face bine, sau cel putin de a indeparta plictiseala pentru o dupaamiaza macar, am hotarat sa o impart cu voi. Astept cu nerabdare si alte sugestii, pentru o lista cat mai completa.


M.A.S.H.
Dexter
Friends
How I Met Your Mother
Weeds
Gilmore Girls
Los Hombres de Paco
Perfect Strangers ( Varul din strainatate)
Two and a half men
Modern Family
The Big Bang Theory
The Middle
Chuck
Breaking Bad
Burn Notice
Happy Town
Californication
The Office
The Mentalist
Rome
Fringe
West Wing
Lie to me
The King of Queens
“V”
The Wire
Mad Men
CSI
Dangerous Minds
Bones
True Blood
Six Feet Under
Oz
Eureka
The IT Crowd
Supernatural
How to make it in America
Good Wife
Flash Forward
Psych
Monk
CSI N.Y.
24
Criminal Minds
Blackbooks
Big Train
That Mitchell and Webb Look
Spaced
15 Stories High
The Fast Show
A bit of Fry and Laurie
Jeeves and Wooster
Fawlty Towers
Not  the 9 o’clock news
That 70’s show
The war at home
It’s always sunny in Philadelphia
The new adventures of old Christine
The worst week
Persons unknown
Everybody loves Raymond
The Shield
Nurse Jackie
Being Human
Ghost Whisperer
Malcolm in the middle 
House M.D.
Grey's Anatomy
Scrubs

         P.S. NU le-am vazut pe toate de la cap la coada, la majoritatea mi-a ajuns un episod-doua sa imi dau seama daca imi place sau nu. Dar le recomand cu caldura pe primele 10. Pentru orice gusturi.

marți, 10 august 2010

Totul e Can-Can

     Dupa cum spuneam, majoritatea vegetatului din vara asta are loc pe terasa la Supporter.  Aseara, intr-o repriza de "cultivare" impreuna cu Mona , de plictiseala bineinteles, citeam 'presa'. Am pus cuvantul 'presa' in ghilimele pentru ca ceea ce citeam noi e o lovitura crunta adusa jurnalismului de calitate. ( nu stim ce e aia jurnalism de calitate ,pentru tara noastra e un fel de Yeti, dar mi s-a parut ca suna fancy).Revenind:citeam Libertatea si CanCan.
      Nu stiu daca ati citit vreodata vreo fituica din asta ( daca v-ati putut cu greu desprinde din lecturi elevate gen Coelho sau Sandra Brown) , dar toate titlurile suna ceva de genul " Cataline,ce blonda ti-ai tras!" sau " Liviule, nu mai ai bani de benzina?". Intr-un fel mi se pare nedrept din partea jurnalistilor de duminica sa adreseze intrebari retorice vedetelor, care oricum nu se pot apara in nici un fel. Pe de alta parte, nu pot sa nu ma intreb cum ar suna titlurile unui ziar in toata regula , cu stiri relativ serioase :" Uraganule, ce ravagii ai facut!", "Ce reforma ti-ai tras, Romanie!" sau " Bugetule, te mai micsorezi mult?"(asta merge si la Boc :D). 
        Daca stau bine sa ma gandesc, genul acesta de titluri poate fi aplicat in aproape toate categoriile de publicatii: in reviste de moda " Rochito, ce dungi a la Botezatu' ti-ai tras!" , in reviste culturale " Unde te ascunzi tu, artefact antic si rau ce esti?", in National Geographic " Pisica de mare rea ce esti tu, de ce l-ai intepat pe Steve?", etc
        Vestea buna din partea revistei CanCan ( veste buna era intreruperea publicarii) e faptul ca aceasta revista va fi distribuita , in tiraj redus ce-i drept, impreuna cu o carte ( tirajul redus e probabil din cauza faptului ca majoritatea cititorilor CanCan nu stiu , de fapt, sa citeasca, ci se uita doar la poze).
        Ar fi cazul sa ne asteptam la titluri gen " Langa un Mercedes M5 am sezut si-am plans", "Ultima noapte de faliment, intaia noapte de shopping", "De veghe la Bote pe scara'", si, de ce nu, pentru sensibili, "De ce iubim femeile gonflabile".

Supporter

       Am vrut sa incep cu alt post, dar am considerat esential sa fac o scurta descriere a locului in care imi petrec majoritatea serilor de vara, dat fiind faptul ca majoritatea ideilor pentru post-uri imi vin acolo :))

       Supporter Sports Club( www.supporter.ro) e o combinatie intre pub, lounge, restaurant si canapeaua de acasa. O terasa spatioasa, servire impecabila, mancare buna, personal prietenos si cu simtul umorului si senzatia ca esti mereu bine primit sunt doar cateva din aspectele care te fac sa te simti ca acasa.Cele mai traznite idei, cele mai amuzante discutii, creatiile cu neocube-ul au luat nastere la una dintre cele 2 masute 'de sus'.
     
       Si sa nu uitam compania: my permanent partner in crime, Mona, precum si Ale si Raducu, cei care ne suporta in aproape fiecare seara.




     

marți, 20 aprilie 2010

"Ashcloud" facts

            Avand in vedere ca norul asta simpatic de cenusa a crescut in popularitate in ultima perioada, desi a dat peste cap zborurile , si ca mai are putin si depaseste numarul de aparitii tv pe care le-au avut fluctuatiile conjugale ale cuplului Brahmu- Prigoana...m-am gandit serios sa propun consemnarea acestuia intr-un sir de "fun facts" in genul celor cu Chuck Norris.

Primele le-am gasit eu, restul le astept , toate propunerile vor fi insirate intr-o postare ulterioara :)


  • "Oamenii de stiinta au concluzionat: vulcanul din Islanda va face ce vrea magma lui"
  • "Senzational, in seara aceasta, norul de cenusa in direct, doar la Dan Diaconescu!"
  • "Cosmote, Vodafone si Orange au un nou concurent, norul de cenusa, acum cu acoperire in intreaga Europa!"
  • "Doar in seara asta , mircea badea va contacta telefonic norul de cenusa,in direct, pentru a demonstra tarii intregi ca nu se teme de concurenta!"


Enjoy!

luni, 4 ianuarie 2010

Self consciousness of the common blogger- un tratat asupra prostiei in online

          Povestea e simpla : X scrie un articol pe blog. Y si Z comenteaza. Pur intamplator, au o parere deosebita de cea a blogger-ului X. Pana aici nimic deosebit. Blog-ul, ca si modalitate de exprimare publica ofera mediul optim pentru controverse, majoritatea sanatoase. Problema apare in momentul in care blogger-ul respectiv considera ca un comentariu trebuie sa fie intotdeauna favorabil. Ca trebuie sa i se dea dreptate. Ca daca cineva a intrat sa citeasca , fie e de acord, fie nu comenteaza. Ce bine ca am iesit din comunism, nu?

        Ei bine, aseara am dat peste un astfel de bloggerita: Proaspat investita in randurile bloggerilor de mijloc ( cu mai mult decat cei 3 cititori pe care ii am eu), domnisoara a abordat o tema , zice ea, controversata: sexul oral. Post-ul in sine a fost o idee ok, comentariile in schimb, paine si circ:

http://diannethenewone.wordpress.com/2010/01/03/controversatul-sex-oral/#more-726

Si balciul nu se termina aici. Incoltita de admiratori, gagica se muta in dezbateri pe pagina de "descriere proprie", amenintand cu postarea unui text de protest a doua zi, fara drept de replica! Va dati seama??? Tragic.

http://diannethenewone.wordpress.com/about/.


Lovitura de gratie : astazi ...mult temutul post, in care domnisoara se impiedica , se suceste, se contrazice o data la 3 propozitii, ba ca nu scrie pentru a fi placuta, ba ca petrece timp sa scrie texte care sa placa , ba ca e verde, ba ca e rosie. Las-o jos ca macane!

Nelamurirea mea e urmatoarea: de ce toate gasculitele care isi fac blog , intai il fac, apoi posteaza, apoi sustin ca isi fac blog doar pentru linistea lor sufleteasca. NIMENI NU ISI FACE BLOG PENTRU EL. Si-l face sa fie citit, sa fie placut, sa fie accesat, sa adune cititori, sa exprime o opinie, sa invite la discutii, sa creeze controverse...dar nu ca sa nu fie citit.
       Chestia memorabila din discursul dansei a fost oricum: Mentionez ca imi rezerv dreptul de a sterge orice comentariu de pe acest blog, care este off-topic, lipsit de bun simt, care prin continutul sau imi aduce injurii si este scris de o persoana care viziteaza pentru prima data blogul sau nu este cititor fidel" Adica, stai ca nu inteleg. Daca intru prima oara pe blog-ul tau si imi dau seama ca, pe langa faptul ca nu te duce mintea mai departe de coltul strazii, folosesti dex-ul si cartea de romana ca sa nu te murdaresti pe genunchi, nu se pune? Ca nah...eu ma prind mai repede.