miercuri, 29 decembrie 2010

Nedumerire

Mi s-a spus de multe ori ca as avea o imaginatie usor iesita din comun( nu sariti cu critica, nu ma laud : de multe ori aceasta "aplicatie" a lucrat in detrimentul meu).
In seara asta , in schimb, ascultand la radio o melodie semnata Andra ( si compusa de vreun finlandez sau norvegian care o sa ne scoata la anul ochii imediat dupa ce iesim pe locul 3 la Eurovision) , am fost convinsa ca imaginatia mea a produs o reactie normala, comuna.
Si ca sa va lamuresc de la ce mi s-a luat, se da versul " Iubeste-ma astazi, iubeste-ma maine, iubeste-ma dulce ca un ....." si acum ganditi-va la primul cuvant care va vine in minte pentru rima. ( de dragul experimentului, don't google the answer!!!!)

Now, am I nuts or not?:D

luni, 13 decembrie 2010

New playlist- Concurs

      Mi-am propus sa imi refac playlist-ul din iPod ( care nu a mai fost schimbat sau actualizat de peste un an) , si incerc sa adun cat mai multa muzica de calitate. Cochetez si cu ideea de a aduna toata muzica de calitate pe care o gasesc/ mi se propune si sa o impart cu toata lumea :P. Deocamdata am doar ideea , mai am nevoie de partea "tehnica".
     Avand in vedere faptul ca e foarte greu sa imi aduc aminte toate melodiile care imi plac, si ca playlist-ul va cuprinde aproximativ 1600 de melodii.. I need heeeeelp!Orice sugestie e binevenita, iar  catre cel/cea care va gasi cele mai multe melodii care vor face parte din playlist, se va indrepta cartea “Recviem pentru un vis”  de Hubert Selby Jr.
    Desi sunt o persoana extrem de toleranta cu gusturile muzicale ale celor din jur , tin sa mentionez ca nu ascult manele si muzica house, si nici nu o sa incep acum, indiferent cat de "bengoasa" sau "belea" e melodia respectiva.
   Si ca sa va inspir , propun eu prima melodie :P

 

luni, 6 decembrie 2010

Primul Mos pe anul asta :)

       Dupa ce m-am plans toata dimineata ca am fost fleata, ca am plecat azi noapte prin oras incaltata cu ghetute, si ca la ora 2:00 cand m-am intors am constatat ca Mosul m-a ratat , pe la ora amiezii am primit o livrare speciala din partea echipei "Mos Nicolae & Co".
       La indemnul lui Ciprian va atasez o poza cu 'inculpatul' care a ajuns in posesia mea frumos impachetat si echipat de vreme rea, cu caciulita si fular :)

      



P.S. Asta nu inseamna ca renunt la cererea originala adresata lui Rudolph prin intermediul echipei sale de Marketing :D

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Mos Craciun - dezvaluiri

       De foarte multa vreme suspectez ca e ceva ciudat in legatura cu aparitiile astea ale lui Mos Craciun. Dubiile au devenit serioase abia cand un amic imi povestea ca el l-a legat pe Mos Craciun in pivnita la el, si totusi, in anul acela , eu am primit cadouri. Prima teorie a fost ca toata tarasenia asta cu cadourile si cu " be nice, Santa will see you" era menita sa ii determine pe cei mici sa inghita totul din farfurie si sa isi faca lectiile. Anul asta ,insa, la o analiza mai atenta, am emis o noua ipoteza pe care sunt aproape sigura: Personajul din spatele acestei "traditii" este , de fapt, Rudolph. Barbosul imbracat in rosu e doar chestie de marketing, da bine pe sticla de Coca-Cola, pe servetele de masa si pe deasupra mai are si aerul acela de bunicut pe care mamele il indragesc.
        Ceea ce ma frapeaza e ca acest complot e suficient de vechi, si ma mir cum de nu mi-am dat seama pana acum, ascultand versurile lui Bing Crosby. Adica " All of the other reindeer laughed at him and called him names/they never let poor Rudolph join in any reindeer games"  si dupa ce il pune barbosu' la sanie , brusc "then all the reindeer loved him as they shouted out with glee". Sa fim seriosi, oricine a trecut prin scoala generala stia ca daca bataia de joc a clasei devenea si "teacher's pet", gradul de antipatie la adresa lui crestea exponential, si nu scadea pana la adoratie. Deci e clar: in secunda in care Rudolph a descoperit ca nasul acela rosu il face indispensabil, Mos Craciun a devenit doar imaginea pentru public, iar Rudolph a preluat fraiele afacerii. Astfel au aparut contractele cu Coca-Cola ( companie care, de fapt, a incheiat contract si cu Iepurasul de Pasti si cu Mos Nicolae) si cu marile lanturi de magazine.
        In cazul in care ipoteza mea se va concretiza, pot sustine ca a fost cea mai inteligenta miscare economica pe care o puteau face. De asemenea, in cazul in care supozitiile mele se dovedesc a fi adevarate, consider ca Rudolph si compania lui de sarlatani imi datoreaza echivalentul de cadouri pentru ultimii 22 de ani in care argumentul a fost situatia financiara proasta a Mosului.

Din pur egoism, si ca sa raman eu cu toate cadourile: Be naughty, save Rudolph a trip!


P.S. Dovezile indirecte , mai jos :))



vineri, 3 decembrie 2010

De ce (nu) iubim femeile.

           Desi sunt femeie , traiesc cu impresia ca rasa din care fac parte are
anumite defecte din fabricatie. Multe dintre ele sunt insuflate din generatie in
generatie, cum ar fi barfa si nevoia acuta de a critica absolut orice femeie care e
mai frumoasa decat noi, dar sunt si cateva chestii care, cu un mic “reset” din
cand in cand, ar putea sa dispara la generatiile viitoare.
           Orice barbat care a avut in viata lui o prietena/ amanta/nevasta stie
ca atunci cand respectiva e "in one of those days" sau in preajma lui, e mai intelept sa te
muti in celula lui Hannibal Lecter- singurul risc acolo e sa te jupoaie de piele
si sa te imparta in pungi de-un kil, mult mai putin dureros decat sa te duci la
farmacie si sa spui“ va rog sa imi dati Ob-uri portocalii, cu 5 picaturi, si 2
Nurofen plus  “ . Eu una nu mi-am urat niciodata suficient de tare prietenul
incat sa il trimit la farmacie dupa provizii de genul asta. Sau sa il iau cu
mine la cumparaturi. Exista pedepse mult mai umane decat sa il pui pe “iubi” sa
iti care plasutele, sa admire lumanarele parfumate sau sa iti spuna pentru a mia
oara cat de bine arati in blugii pe care tocmai ii probezi. Faptul ca s-ar lasa
tarat la shopping e suficient sa realizezi ca ii tii coaiele in mana. Nu e
nevoie sa I le smulgi si sa il bati cu ele peste ochi.

           Mai mult, as propune pedeapsa cu inchisoarea pentru toate femeile
care isi alinta barbatii in public cu “pisoias, mutunache, guguloi “ etc.
Femeie…he’s got a dick….sigur ai calarit-o si tu cel putin o data, ca altfel nu
era cu tine in oras.  Lasa-i-o lui, nu i-o reteza de fata cu prietenii.

          Crezi sau nu, plecatul la “bere cu baietii” sau “la meci” nu sunt
scuze ca sa se vada cu amanta. Daca l-ai vazut band bere si uitandu-se la meci,
ai sa intelegi ca un barbat cu burta de bere si care se scobeste in nas intre
goluri, nu are mari sanse sa agate ceva mai bun decat tine. Dormi linistita.

           De departe cea mai josnica manevra a unei femei este santajul
sentimental, cu sau fara lacrimi. Acel “ stiu ca e trei noaptea si afara
marsaluiesc pinguinii, dar eu vreau iaurt Delicios, si daca nu imi aduci
inseamna ca nu ma iubesti” . Nu, inseamna ca e noapte, e frig si tu ar trebui sa
mai slabesti 5 kile. No yoghurt for you, bitch!.
            Asa ca , in cazul in care nu va doriti ca peste ceva vreme sa va
invidiati animalul de companie pentru libertatea de care dispune, luati masuri.

miercuri, 1 decembrie 2010

SUNT MANDRU CA SUNT ROMAN!

     De fiecare data cand aud expresia " frumoasa tara, pacat ca e locuita" cu referire la Romania, imi aduc aminte de un videoclip aparut acum cativa ani , sub titlul " Romania, simply surprising", in care erau ilustrate cateva "obiective" ale tarii in care traim. Si e adevarat, nu pot sa neg ca acesta este unul dintre motivele pentru care ma bucur ca m-am nascut si am crescut intr-o tara in care poti ajunge intr-o zona montana in mai putin de doua ore, indiferent in ce oras ai locui.
    Nu sunt insa de acord cu a doua parte a expresiei, pentru ca traiesc intr-o tara in care, acum mai bine de 20 de ani, niste locuitori au iesit in strada,unii chiar au murit ca eu sa pot vota. Ca eu sa pot sa ma duc la Biserica atunci cand imi doresc. Ca eu sa imi pot exprima astazi liber opinia in legatura cu tara mea, in legatura cu cei care o conduc. Si ca fara oameni, tara asta ar insemna doar un relief frumos, dar nevazut de nimeni in lipsa soselelor, necunoscut de nimeni in lipsa televiziunii, fotografilor, regizorilor de film documentar etc .
    Sunt mandra ca au existat si exista oameni care fac tara asta si mai frumoasa, sunt mandra ca exista oameni cu vointa, care se lupta sa o pastreze cat mai frumoasa cu putinta ( ex "Let's do it, Romania") , si ca sunt si vor veni generatii de oameni puternici, suficient de capabili si motivati incat expresia sa ramana "Frumoasa tara."

UPDATE : Si Google e mandru sa fie .ro azi :D
 


   
Aceasta campanie este sponsorizata de Smartgifts si Printcenter. Vezi alte articole de acest gen aici

   

marți, 16 noiembrie 2010

Interviewing-ul ca sport

      Avand in vedere faptul ca momentan am un job care ma incanta din toate punctele de vedere, nu simt nevoia sa caut altceva in viitorul apropiat. Dar, avand in vedere faptul ca sunt adepta conceptului "nu rata nici o ocazie", de cate ori am fost chemata la un interviu pentru un post cat de cat interesant , m-am prezentat . Am simtit nevoia sa subliniez "post interesant" pentru ca am primit invitatii la interviu pentru : videochat, lupte in miere , tinichigiu auto, electrician- ceea ce demonstreaza ca bugetul alocat departamentului de resurse umane nu e intotdeauna intrebuintat cu folos.
     Pe langa asta, mi se pare mult mai placuta experienta unui interviu atunci cand nu esti presat de nevoia unui job si discutia decurge in asa fel ,incat apuci sa iti studiezi interlocutorii.
     Saptamana aceasta am avut ocazia sa iau parte la doua interviuri de acest gen, si, cum sunt victima preferata a lui Murphy, la unul dintre ele m-am trezit cu doua doamne foarte finute si educate, alunecand discret privirea catre decolteul meu : nasturele de sus de la camasa era deschis. Norocul meu face ca am fost palita de ghinion de atatea ori de-a lungul timpului incat, in situatii penibile, reusesc destul de repede sa imi iau mina de " just smile and wave, smile and wave" , asa ca, fara sa ma agit, m-am indreptat de spate, mi-am inchis nasturele si am continuat discutia ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic.
    Ceea ce ma frapeaza la genul acesta de interviuri este faptul ca , atunci cand vor sa le demonstrezi skill-urile necesare pentru postul scos la concurs, fara exceptie , partenerii de discutie te vor pune sa simulezi o situatie. In teorie, asta e o idee buna, in practica insa, niciodata situatia nu va fi asemanatoare cu cea de la interviu. Si ca sa intelegeti la ce ma refer, va dau exemplul unui interviu pentru postul de reprezentant vanzari, in care interlocutorul meu mi-a cerut sa ii vand pixul de pe masa. Din experienta pot sa spun ca niciodata un client nu va veni cu un produs si va spune :" vinde-mi chestia asta". Fie l-a luat din raft si l-a adus , ceea ce inseamna ca ii trebuie, indiferent de conditii, dar vrea totusi o negociere cinstita, fie, in cazul vanzarilor prin telefon, asteapta sa il suni tu , sa presupui ca vrea un produs pe care il vinzi, si apoi sa il convingi si pe el ca vrea. Dar absolut niciodata nu va veni sa iti ceara sa ii vinzi un produs de care nu are nevoie.
      Apoi argumentele: "pixul asta e portocaliu/dar eu vreau verde; avem si verzi/dar eu vreau cu mina groasa; avem si cu mina groasa/da dar vreau sistem clic clac"etc. m-au facut intr-un final sa ma enervez si sa intreb " Poate nu doriti sa cumparati un pix. Va intereseaza cumva un creion?". Sa fim seriosi, nu incerc sa vand unui copil de 6 ani care vrea sa imi faca doar in ciuda. Vand unui om care are o anumita nevoie, vrea un anumit produs si iti spune clar de la inceput ce vrea. Oamenii care cumpara de obicei n-au timp sa iti testeze abilitatile de vanzare si sa ceara exact ceea ce nu le oferi tu . They just don't.
      Per total genul asta de experiente sunt foarte utile si uneori foarte amuzante. Utile pentru ca te pregatesc temeinic pentru interviurile viitoare ,pentru ca inveti sa iti controlezi emotiile, pentru ca stii la ce intrebari sa te astepti si cum sa detectezi capcanele pe care ti le intind reprezentantii departamentului de resurse umane. Si amuzante pentru ca , daca il ai mereu pe Murphy cu tine, inveti sa te amuzi pe seama ta si sa treci peste momentele penibile mult mai usor- lucru apreciat de angajatori.

      
    

duminică, 3 octombrie 2010

Azi mi-a curs o lacrima...

       Am vazut in seara asta un reportaj care mi-a smuls o lacrima. De bucurie, oarecum.
       Ca sa vezi tragedie, palatele cu turnulete ale tiganilor,da da , alea delicate si elegante , cer o gramada de bani pentru a fi intretinute. Ca vorba aia, covorul de 4x4 metri cu Rapirea din Serai nu se curata singur, zugraveala pentru 15 camere costa o caruta de bani etc. Si ce sa vezi matale, alta tragedie, tiganii nu mai au bani sa le intretina. Si apare un tigan ( da, ma repet, sunt tigani nu Rromi, nu am gresit exprimarea, si etnia lor nu are nimic de a face in acest caz cu apelativul folosit) care sustine sus si tare ca a venit criza(pe bune?,unde unde???), si asta din cauza ca, citez : " S-a furat mult din tara asta, si nu mai e materiale". Pai futu-ti mortii matii, din ce ti-ai construit ma palatul ala? Nu din materiale furate de pe santiere? Nu din lemn din padurile noastre? Nu din banii facuti din fier vechi furat, sine de tren furate,masini furate si vandute etc..? Vrei sa spui ca nu mai ai DE UNDE fura ?
       Si ca sa fie tacamul complet, apare si o piranda , cu glasul sfasiat, si spune ca nu mai sunt bani , ca nu li se ofera locuri de munca . Hait, sa mori tu , fa. Cand AJOFM face cursuri peste cursuri de calificare , cand facultatile pun deoparte locuri bugetate pentru puradeii vostri plecati la sutit BMW-uri in Spania si cand sunteti minoritate privilegiata in acest stat, ciocu' mic!
Si, avand in vedere vorba americanilor , 'karma's a bitch', din cauza 'arhitecturii nonconformiste si a interioarelor din gresie'precum si din cauza faptului ca 'vanzatorii nu sunt de acord cu plata comisionului' agentii imobiliari nu se inghesuie sa le vanda palatele.
Asa ca , din partea mea , un sincer si calduros "Marsh inapoi la coviltir!"

miercuri, 25 august 2010

Seriale care merita vazute


         In ultima vreme am tot suferit din lipsa de filme noi( nu neaparat nou aparute, cat noi pentru mine). Si pentru ca m-am tot plans ca nu imi ajung cele 1-2 titluri pe saptamana, mi s-a recomandat sa ma apuc de seriale.
         Din recomandare in recomandare am ajuns la o lista de seriale mai mult sau mai putin pe gustul meu, insa in mod cert fiecare dintre ele e pe gustul cuiva. In speranta de a face bine, sau cel putin de a indeparta plictiseala pentru o dupaamiaza macar, am hotarat sa o impart cu voi. Astept cu nerabdare si alte sugestii, pentru o lista cat mai completa.


M.A.S.H.
Dexter
Friends
How I Met Your Mother
Weeds
Gilmore Girls
Los Hombres de Paco
Perfect Strangers ( Varul din strainatate)
Two and a half men
Modern Family
The Big Bang Theory
The Middle
Chuck
Breaking Bad
Burn Notice
Happy Town
Californication
The Office
The Mentalist
Rome
Fringe
West Wing
Lie to me
The King of Queens
“V”
The Wire
Mad Men
CSI
Dangerous Minds
Bones
True Blood
Six Feet Under
Oz
Eureka
The IT Crowd
Supernatural
How to make it in America
Good Wife
Flash Forward
Psych
Monk
CSI N.Y.
24
Criminal Minds
Blackbooks
Big Train
That Mitchell and Webb Look
Spaced
15 Stories High
The Fast Show
A bit of Fry and Laurie
Jeeves and Wooster
Fawlty Towers
Not  the 9 o’clock news
That 70’s show
The war at home
It’s always sunny in Philadelphia
The new adventures of old Christine
The worst week
Persons unknown
Everybody loves Raymond
The Shield
Nurse Jackie
Being Human
Ghost Whisperer
Malcolm in the middle 
House M.D.
Grey's Anatomy
Scrubs

         P.S. NU le-am vazut pe toate de la cap la coada, la majoritatea mi-a ajuns un episod-doua sa imi dau seama daca imi place sau nu. Dar le recomand cu caldura pe primele 10. Pentru orice gusturi.

marți, 10 august 2010

Totul e Can-Can

     Dupa cum spuneam, majoritatea vegetatului din vara asta are loc pe terasa la Supporter.  Aseara, intr-o repriza de "cultivare" impreuna cu Mona , de plictiseala bineinteles, citeam 'presa'. Am pus cuvantul 'presa' in ghilimele pentru ca ceea ce citeam noi e o lovitura crunta adusa jurnalismului de calitate. ( nu stim ce e aia jurnalism de calitate ,pentru tara noastra e un fel de Yeti, dar mi s-a parut ca suna fancy).Revenind:citeam Libertatea si CanCan.
      Nu stiu daca ati citit vreodata vreo fituica din asta ( daca v-ati putut cu greu desprinde din lecturi elevate gen Coelho sau Sandra Brown) , dar toate titlurile suna ceva de genul " Cataline,ce blonda ti-ai tras!" sau " Liviule, nu mai ai bani de benzina?". Intr-un fel mi se pare nedrept din partea jurnalistilor de duminica sa adreseze intrebari retorice vedetelor, care oricum nu se pot apara in nici un fel. Pe de alta parte, nu pot sa nu ma intreb cum ar suna titlurile unui ziar in toata regula , cu stiri relativ serioase :" Uraganule, ce ravagii ai facut!", "Ce reforma ti-ai tras, Romanie!" sau " Bugetule, te mai micsorezi mult?"(asta merge si la Boc :D). 
        Daca stau bine sa ma gandesc, genul acesta de titluri poate fi aplicat in aproape toate categoriile de publicatii: in reviste de moda " Rochito, ce dungi a la Botezatu' ti-ai tras!" , in reviste culturale " Unde te ascunzi tu, artefact antic si rau ce esti?", in National Geographic " Pisica de mare rea ce esti tu, de ce l-ai intepat pe Steve?", etc
        Vestea buna din partea revistei CanCan ( veste buna era intreruperea publicarii) e faptul ca aceasta revista va fi distribuita , in tiraj redus ce-i drept, impreuna cu o carte ( tirajul redus e probabil din cauza faptului ca majoritatea cititorilor CanCan nu stiu , de fapt, sa citeasca, ci se uita doar la poze).
        Ar fi cazul sa ne asteptam la titluri gen " Langa un Mercedes M5 am sezut si-am plans", "Ultima noapte de faliment, intaia noapte de shopping", "De veghe la Bote pe scara'", si, de ce nu, pentru sensibili, "De ce iubim femeile gonflabile".

Supporter

       Am vrut sa incep cu alt post, dar am considerat esential sa fac o scurta descriere a locului in care imi petrec majoritatea serilor de vara, dat fiind faptul ca majoritatea ideilor pentru post-uri imi vin acolo :))

       Supporter Sports Club( www.supporter.ro) e o combinatie intre pub, lounge, restaurant si canapeaua de acasa. O terasa spatioasa, servire impecabila, mancare buna, personal prietenos si cu simtul umorului si senzatia ca esti mereu bine primit sunt doar cateva din aspectele care te fac sa te simti ca acasa.Cele mai traznite idei, cele mai amuzante discutii, creatiile cu neocube-ul au luat nastere la una dintre cele 2 masute 'de sus'.
     
       Si sa nu uitam compania: my permanent partner in crime, Mona, precum si Ale si Raducu, cei care ne suporta in aproape fiecare seara.




     

marți, 20 aprilie 2010

"Ashcloud" facts

            Avand in vedere ca norul asta simpatic de cenusa a crescut in popularitate in ultima perioada, desi a dat peste cap zborurile , si ca mai are putin si depaseste numarul de aparitii tv pe care le-au avut fluctuatiile conjugale ale cuplului Brahmu- Prigoana...m-am gandit serios sa propun consemnarea acestuia intr-un sir de "fun facts" in genul celor cu Chuck Norris.

Primele le-am gasit eu, restul le astept , toate propunerile vor fi insirate intr-o postare ulterioara :)


  • "Oamenii de stiinta au concluzionat: vulcanul din Islanda va face ce vrea magma lui"
  • "Senzational, in seara aceasta, norul de cenusa in direct, doar la Dan Diaconescu!"
  • "Cosmote, Vodafone si Orange au un nou concurent, norul de cenusa, acum cu acoperire in intreaga Europa!"
  • "Doar in seara asta , mircea badea va contacta telefonic norul de cenusa,in direct, pentru a demonstra tarii intregi ca nu se teme de concurenta!"


Enjoy!

luni, 4 ianuarie 2010

Self consciousness of the common blogger- un tratat asupra prostiei in online

          Povestea e simpla : X scrie un articol pe blog. Y si Z comenteaza. Pur intamplator, au o parere deosebita de cea a blogger-ului X. Pana aici nimic deosebit. Blog-ul, ca si modalitate de exprimare publica ofera mediul optim pentru controverse, majoritatea sanatoase. Problema apare in momentul in care blogger-ul respectiv considera ca un comentariu trebuie sa fie intotdeauna favorabil. Ca trebuie sa i se dea dreptate. Ca daca cineva a intrat sa citeasca , fie e de acord, fie nu comenteaza. Ce bine ca am iesit din comunism, nu?

        Ei bine, aseara am dat peste un astfel de bloggerita: Proaspat investita in randurile bloggerilor de mijloc ( cu mai mult decat cei 3 cititori pe care ii am eu), domnisoara a abordat o tema , zice ea, controversata: sexul oral. Post-ul in sine a fost o idee ok, comentariile in schimb, paine si circ:

http://diannethenewone.wordpress.com/2010/01/03/controversatul-sex-oral/#more-726

Si balciul nu se termina aici. Incoltita de admiratori, gagica se muta in dezbateri pe pagina de "descriere proprie", amenintand cu postarea unui text de protest a doua zi, fara drept de replica! Va dati seama??? Tragic.

http://diannethenewone.wordpress.com/about/.


Lovitura de gratie : astazi ...mult temutul post, in care domnisoara se impiedica , se suceste, se contrazice o data la 3 propozitii, ba ca nu scrie pentru a fi placuta, ba ca petrece timp sa scrie texte care sa placa , ba ca e verde, ba ca e rosie. Las-o jos ca macane!

Nelamurirea mea e urmatoarea: de ce toate gasculitele care isi fac blog , intai il fac, apoi posteaza, apoi sustin ca isi fac blog doar pentru linistea lor sufleteasca. NIMENI NU ISI FACE BLOG PENTRU EL. Si-l face sa fie citit, sa fie placut, sa fie accesat, sa adune cititori, sa exprime o opinie, sa invite la discutii, sa creeze controverse...dar nu ca sa nu fie citit.
       Chestia memorabila din discursul dansei a fost oricum: Mentionez ca imi rezerv dreptul de a sterge orice comentariu de pe acest blog, care este off-topic, lipsit de bun simt, care prin continutul sau imi aduce injurii si este scris de o persoana care viziteaza pentru prima data blogul sau nu este cititor fidel" Adica, stai ca nu inteleg. Daca intru prima oara pe blog-ul tau si imi dau seama ca, pe langa faptul ca nu te duce mintea mai departe de coltul strazii, folosesti dex-ul si cartea de romana ca sa nu te murdaresti pe genunchi, nu se pune? Ca nah...eu ma prind mai repede.